Posts Tagged With 'crohn'

Tratament boala Crohn 0

Tratament boala Crohn

tratament boala crohnTratamentul constă în administrarea de 5-AAs, corticosteroizi, imunomodulatoare, anticitokine, antibiotice si, frecvent, interventie chirurgicală.

Îngrijire generală

Crampele și diareea pot fi ameliorate prin administrarea por os de maxim 4 ori/zi (de preferat înainte de mese) de loperamid 2-4 mg. Astfel de tratament simptomatic este sigur, cu excepția cazurilor de colită Crohn acută, severă, care poate progresa spre megacolon toxic ca în colită ulcerativă. Mucilagile hidrofile (de exemplu, metilceluloza sau preparatele de psyllium) ajută uneori la prevenirea iritației anale prin sporirea consistenței scaunului. Alimentele bogate în fibre trebuie evitate în afecțiunile stenozante și în afecțiunile active ale colonului.

Forma ușoară până la moderată: acestă categorie include pacienții ambulatorii care tolerează aportul oral și care nu prezintă semne de toxicitate, sensibilitate, masă tumorală sau ocluzie. Acidul 5-aminosalitic (5-AAS, meselamina) este utilizat de obicei ca medicament de primă alegere, deși beneficiile lui pentru boala intestinului subțire sunt mai degrabă modeste. Pentasa este cea mai eficientă formulă pentru boala localizată la ilenoul proximal până la cel terminal; asacolul este eficient în boala lineloului distal; toate formulele sunt aproximativ la fel de eficiente în colita Crohn, cu toate ca nici unul dintre aceste preparate noi nu rivalizează cu sulfasalazina în ceea ce privește eficacitate la doze egale.

Antibioticele sunt considerate de unii specialiști tratament de primă linie, sau pot fi rezervate pentru pacienții care nu răspund la 5-AAS administrată timp de 4 săptămâni; utilizarea lor este strict epirică. Cu oricare dintre aceste medicamente tratamentul durează 8-16 săptămâni.

Pacienții cu răspuns favorabil sunt trecuți apoi pe tratament de întreținere.

Forma moderată până la gravă a bolii Crohn: pacienții fară fistule sau abcese, dar care prezintă durere semnificativă, sensibilitate, febră sau vărsături sau cei care nu răspund la tratament pentru forma ușoară de boală pot primi tratament cu coroticosteroizi, oral sau parental, în funcție de severitatea simptomelor și frecvența vărsăturilor. Prednisonul sau prednisolonul oral pot acționa mai rapid decât budesonil administrat oral, dar acesta din urmă are efecte secundare mai puține. Pacienții care nu răspund la corticosteroizi sau cei cărora au contraindicții de administrare a acestora pot primi azatioprină, 6-mercaptopurină, sau posibil metrotrexat. Infliximabul este preferat de unii specialiști ca medicament de linia a doua după corticosteroizi, dar este contraindicat în infecțiile active.

Ocluzia, fie că este datorată aderențelor sau bolii Crohn, se tratează inițial prin aspirție nazogastrică, fluide i.v. și uneori nutriție parentală. Ocluzia datorată bolii Crohn necomplicate se rezolvă în câteva zile; absența unui răspuns prompt arată complicație sau altă etiologie și necesită intervenție chirurgicală imediată.

Boala fulminantă sau abces: pacienții cu stare generală toxică, febră ridicată, vărsături persistente, apărare musculară sau masă palpabilă trebuie spitalizați pentru tratament antimicrobian și de substituție lichidiană. Abcesele trebuie drenate, fie percoantum, fie chirurgical. Corticosteroizii i.v. trebuie administrați doar când infecția a fost eliminată sau controlată. Dacă nu apare răspuns la corticosteroizi in 5-7 zile , este necesară deobicei intervenția chirurgicală.

Fistele se tratează inițial cu metronidazol și ciprofloxacină. Pacienții care nu răspund în 3-4 săptămâni pot primi un imunomodulator, cu sau fără infliximab pentru un răspuns mai rapid. Ciclosporina este o alternativă, dar fistulele recidivează frecvent după tratament. Fistulele perianale severe refractare pot necesita o colostompie temporar de derivație, dar aproape invariabil reapar după reconectare; de aceea, derivația este considerată mai mult un adjuvant al intervenției chirurgicale definitive decât ca tratament primar.

Tratament de întreținere pentru boala Crohn

Pacienții care au nevoie doar de 5-AAS pentru pentru a obține remisiunea pot urma tratamentul de întreținere cu acest medicament. Pacienții care primesc tratament acut cu corticosteroizi  sau infliximab au, in general, nevoie de azatioprină , 6- mercaptopurină sau metotrexat pentru tratament de întreținere. Pacienții cu o boală acută care răspund la infliximab, dar care nu răspund la tratament de întreținere cu antimetaboliți pot rămâne în remisiune cu doze repetate de infliximab 5-10 mg/kg la 8 săptămani interval. Monitorizarea în timpul perioadei de remisiune se realizează prin evaluarea simptomelor și teste sanguine, dar nu necesită examen radiologic sau colonscopie (alta decât cea efectuată anual de rutină pentru displazie) după 7 ani de evoluție.

Tratament chirurgical pentru boala Crohn

Chiar dacă aproximativ 70% dintre pacienți au nevoie în ultima instanță de intervenție chirurgicală, aceasta se practică întodeuna cu reținere. Este, de obicei, necesară în ocluzia intestinală renală sau în abcese și fistule netratabile. Rezecția intestinului afectat poate ameliora simptomele, dar nu vindecă boala, de aceea, boala Crohn poate recidiva chiar după rezecșia întregii zone afectate. Rata recurențelor definită prin leziuni endoscopice la locul anastomozei este > 70% la 1 an si >85% la 3 ani; rata recurențelor definite prin simptome clinice este de aproximativ 25-30% la 3 ani și 40-50% la 5 ani. În fine, o intervenție chirurgicală ulterioară este necesară în aproximativ 50% din cazuri. Totuși, rata recurențelor pare să fie scăzută de profilaxia precoce postoperatorie cu 6-mercaptopurină, metronidazol sau posibil 5-AAs. Când intervenția chirurgicală a fost impusă de complicții specifice, calitatea vieții majorității pacienților s-a îmbunătățit.

Boala Crohn - maladia Crohn sau sindromul crohn 0

Boala Crohn – maladia Crohn sau sindromul crohn

Maladia CrohnBoala Crohn este o afecțiune inflamatorie cronică transmulară care afectează cel mai frecvent ileonul distal și colonul, dar care poate fi localizată la orice nivel al tubului digestiv. Simptomele includ diaree și durere abdominală. Pot apărea abcese, fistule internale și externale și ocluzie intestinală; de asemenea se pot dezvolta simptome extraintestinale, in special artrita. Diagnosticul se bazează pe colonoscopie și examene radiologice baritate. Tratamentul constă în administrarea de 5-AAs, corticosteroizi, imunomodulatoare, anticitokine, antibiotice si, frecvent, interventie chirurgicală.

Fiziopatologie boala Crohn

Boala debutează cu inflamarea criptelor si abcese, care progresează spre micile ulcerații focale ”afroide”. aceste leziuni ale mucoasei pot evolua către ulcere longitudinale și tranzversale profunde cu edem mucos, realizând frecvent aspectul caracteristic de ”pietre de pavaj”.

Propagarea transmulară a inflamației duce la linfedem și ingroșarea peretelui intestinal. Grăsimea mezentrică se extinde în mod caracteristic pe suprafața seroasă a intestinului. Ganglionii linfatici mezentrici sunt frecvenți hipertrofici. Inflamația extinsă poate duce la hipertofie musculară, fibroză și stenoze, care produc ocluzie intestinală. Abcesele sunt frecvente, iar fistulele penerează adeseori în structurile adiacente, incluzând alte anse intestinale, vezică urinara sau mușchiul psoas; se pot extinde chiar în pielea abdomenului anterior sau flancuri. Independent de boala abdominală , fistulele și abcesele perianale apar în 1/41/3 din cazuri; aceste complicții sunt frecvent cele mai supărătoare aspecte ale bolii Crohn.

Granuloamele necazeoase se pot forma în ganglioni limfatici, peritoneu, ficat și toate straturile peretelui intestinal. Desi patognomonice, granuloamele sunt absente până la 50 % dintre pacinții cu boala Crohn. Granuloamele nu par să aibe influențe hotărâtoare asupra evoluției clinice.

Segmentele afectate ale intestinului sunt în mod caracteristic bine delimitate de intestinul normal adiacent (arii indemne) – de aici numele de eterită regională. Ileonl este afectat în aproximativ 35% din totalul cazurilor de boală Crohn (ileită); atât ileonul cât și colonul drept, sunt afectați  în aproximativ 45% din cazuri (ileocolită); și numai colonul este afectat în aproximativ 20% din cazuri (colită granulomatoasă), mare parte dintre cazuri spre deosebire de colită ulcerativă (CU), cruță rectul.

Uneori este afectat intregul intestin subțire (jejunoileită). Rareori leziunile ating stomacul, duodenul sau esofagul. În absența intervenției chirurgicale, boala nu se extinde de obicei în zonele intestinului subțire care au fost implicate la primul diagnostic.

Ristul de cancer în segmente de intestin subțire afectate este crescut. Pacienții cu afectare colonică au un risc de cancer colorectal  pe termen lung egal cu cei din colită ulcerativă, având aceeași extindere și durată a bolii.

Simptome și semne ale bolii Crohn

Semnele inițiale cele mai frecvente sunt diareea cronică cu durere abdominală, febră, anorexie și pierdere în greutate. Abdomenul este sensibil și poate fi palpată o masă sau o zonă împăstată. Hemoragia rectală macroscopică este rareori îtâlnită cu excepția bolii colonice izolate, care poate prezenta asemănări cu colita ulcerativă.

Unii pacienți se pot prezenta cu un abdomen acut care stimulează o apendicită acută  sau ocluzie intestinală. Aproximativ 1/ dintre pacienți au o afectare perianală (în special fisuri și fistule), care pot fi uneori cea mai importantă cauză și chiar singura. La copii, manifestările extradigestive sunt mai pregnante fată de cele gastro intestinale; pot fi prezentate artrita, febra de origine necunoscută, anemia sau îtârzierea în creștere iar durerea abdominală și diareea pot fi absente.

În cazul bolilor recurente, simptomele variază. Durerea este cea mai importantă și apare atât în cazul recidivei simple cât și abcesului. Pacienții cu o criză acută sau abces pot prezenta sensibilitate și apăsare musculară, precum și o stare generală toxică. Segmentele stenozate pot cauza ocluzie intestinală, cu durere colicativă, sitensie, costipație rebelă și vărsături. Aderențele postchirurgicale pot produce, de asemenea, ocluzie intestinală, care apare rapid, fără probleme de febră, durere și stare generală alterată caracteristice ocluziei din boala Crohn. O fisură enterovezicală poate produce bule de gaze în urină (pneumomaturie). Pot fi prezentate fistule cutanate. Rareori, pote apărea perforația liberă în cavitatea peritoneală.

Boala cronică produce numeroase simptome sistematice, incluzând febră, scădere în greutate, malnutriție și manifestări extraintestinale.

”Clasificarea Vienna” împarte sindromul Crohn în trei forme principale:

  1. inflamatorie primară, care după câțiva ani evoluează să fie spre
  2. primar ocluzivă sau stenotică, sau
  3. primar penetrantă sau fistulizantă.

Aceste forme clinice diferite impun abordări terapeutice diferite. Unele studii genetice sugerează o bază moleculară pentru acestă calificare.

Diagnostic maladia Crohn

Boala Crohn suspectă la orice pacient cu simptome inflamatorii sau ocluzie, dar și la pacienții fără simptomatologie digestivă semnificativă, care prezintă însă fistule sau abcese perianale, sau care au artrită, eritem nodos, febră, anemie sau (la copii) o întârziere a creșterii, inexplicabile prin altă etiologie. De asemenea un istoric familial de boală Crohn crește gradul de suspiciune. Semne și simptome similare (de exemplu durere abdominală, diaree) pot fi produse și de alte afecțiuni ale tractului gastro-intestinal.

Pacientul care prezintă un abdomen acut (fie inițial, fie recidivant) trebuie să beneficieze de un examen radiologic abdominal atât în clino- cât și în ortostatism si de o  CT (tomografie coputerizată) abdominală, care poate evidenția ocluzia, abcesele sau fistulele, precum și alte cauze ale abdomenului acut (de exemplu apendicita). Ecografia poate ajuta la excluderea patologie ginecologice la femei cu durere abdominală joasă și pelvină.

Dacă manifestările inițiale sunt mai puțin acute, radiografii seriate ale tractului gasto-intestinal superior cu studierea tranzitului intestinal sunt preferate tomografiile computerizate. Aceste examinări sunt diagnostice dacă evidențiază stricturi (semnul sforii), fistule sau separarea anselor intestinale. În cazurile discutabile, clisma baritată sau enteroscopia cu capsulă video pot vizualiza ulcrațiile superficiale aftoase și liniare. Clisma baritată poate fi efectualtă daca simptomele sunt predominat colonice (de exemplu, diaree), și poate evidenția refluxul bariului în ileonul terminal cu neregularități, noduli, rigiditate, îngroșare a peretelui și un lumen ileal îngustat. Rezultate radeoligice similare apar în cancerul de cec, carcinoidul ileal, limfosarcomul, vasculită sistemică, enterită de iradiere, TBC ileocecal și granulomulul amibian.

În cazurile atipice (de exemplu, diaree predominantă, cu durere redusă), evaluarea este similară cu cea din suspiciunea de colită ulcerativă, cu colonscopie (inclusiv bioscopie, frotiu pentru bacteriile enterice și, când este posibil, vizualizarea ileonului terminal). Endoscopia gastrului intestinal superior poate identifica implicarea gastrodudenală în boala Crohn chiar în absența unor simptome gastro-intestinale superioare.

Testele de laborator se efectueazează pentru evaluarea anemiei hipolabuminemiei și anomaliilor electrolitice; de asemenea se efectuează teste funcționale hepatice.

Anticorpii citoplasmici prinucleari antineutrofili sunt prezenți la 60 -70% dintre acienții cu colită ulcerativă și doar la 5-20% dintre cei cu maladia Crohn. Totuși aceste teste nu pot diferenția cu certitudine cele doua afecțiuni. ele au valoare incertă în caz de ”colită nedeterminată” și nu sunt recomandate pentru diagnosticul de rutină.

Prognostic pentru boala Crohn

Boala Crohn instalată este rareori vindecabilă și se caracterizează prin perioade de exacerbare și remisiuni interminabile. Unii pacienți prezintă o boală severă cu perioade frecvente, debilitatnte de durere. Totuși, grație unei terapii medicale corespunzătoare si, dacă este cazul, intervențiilor chirurgicale majoritatea pacienților cu boala Crohn evoluează bine și se adaptează cu succes. Mortalitatea legată de acestă boală este foarte scăzută.

Cancerul gastro-intestinal, inclusiv acncerul colonului și al intestinului subțire este cea mai frecventă de deces prin boala Crohn.

Vezi și  : Tratament boala Crohn

2022. Toate drepturile sunt rezervate.
Acasa | Politica de confidentialitate | Contact