Endoscopia – diagnosticare și tratament

Se utilizează un endoscop flexibil prevăzut cu o cameră video, pentru a vizualiza tractul gastro intestinal (GI) superior, de la faringe la dudenul superior, și tractul GI inferior, de la anus la cec (și, uneori, la ileonul terminal). Un specialist în boli ale sistemului digestiv (gastroenterolog) utilizează endoscopia pentru a diagnostica și , uneori, pentru a trata afecțiunile care afectează esofagul, stomacul și începutul intestinului subțire (duoden). De asemenea, pot fi efectuate în timpul endoscopiei mai multe intervenții diagnostice și terapeutice.

Posibilitatea de a combina diagnosticarea și tratamentul într-o singură procedură oferă endoscopiei un avantaj semnificativ față de procedurile care oferă doar imagine (examenul radiologic cu contrast, CT, RMN) și adeseori depașind costul ridicat și necesitatea de sedare a pacientului.
Endoscopia poate ajuta medicul să determine semne și simptome digestive , cum ar fi greață, vărsături, dureri abdominale, dificultăți la înghitire și hemoragii gastro-intestinale.

Medicul poate folosi endoscopia pentru a colecta probe de țesut (biopsia) pentru a testa boala și condițiile ei, cum ar fi anemia, sângerarea, inflamația, diareea sau cancerul sistemului digestiv.
Medicul poate trece instrumente speciale prin endoscop pentru a trata problemele din sistemul digestiv , cum ar fi arderea unei nave de sangerare pentru a opri sângerarea, largirea esofagului ingust, tăierea pe un polip sau a scoate un obiect străin.
Procedurile diagnostice includ utilizarea unui endoscop echipat cu ultrasunete pentru a evalua fluxul sanguin sau pentru a oferi imagini ale leziunii. Ecografia endoscopică poate furniza informații (extinderea și profunzimea leziunii) care nu pot fi obținute prin endoscopie conventională.

Endoscopia este o procedură foarte sigură. Cu toate acestea , poarta un risc foarte mic de complicații:
– Sângerare – riscul de complicații hemoragice după endoscopie este crescut în cazul în care procedura implică indepărtarea unei bucăți de șesut pentru testare (biopsie) sau a trata o problemă de sistem digestiv.
– Infectie – cele mai multe endoscopii constau într-o examinare și biopsie, iar riscul de infecție este scăzut. Riscul de infectare creste atunci când procedurile suplimentare sunt efectuate ca parte a endoscopiei dumneavoastră. Infecțiile pot fi tratate cu antibiotice.
–Ruperea tractului gastro-intestinal – riscul pentru această complicație este foarte scazută, are loc într-o valoare estimată de 3 până la 5 din 10.000 de endoscopii superioare.

Semnele și simptomele care ar putea indica o complicatie

Semnele și simptomele după endoscopie includ:
-Febră
-Dureri în piept
-Dificultăți de respirație
-Scaun de culoare neagră sau foarte închis
-Dificultăți la înghițire
-Dureri abdominale severe sau persistente
-Vărsături

Procedurile endoscopice terapeutice includ extracția corpilor străini, hemostaza prin coagularea termică, fotocoagularea cu laser, sclerozarea sau bandarea varicelor esofagiene, restrăngerea tumorilor prin electrocoagulare bipolara sau cu laser, dilatarea stricturilor, plasarea de stenturi, tratarea volvulusului sau invaginatiilor și decompresia unei dialatații colonice acute sau subacute.
Medicul o să vă ofere instrucțiuni specifice pentru pregătirea endoscopiei dumneavoastră:
– vi se poate cere să nu se mai beți sau mancați de la 4 la 8 ore înainte de endoscopie, stomacul trebuie sa fie gol pentru procedură;
-vi se poate cere să încetați să mai luați medicamente anticoagulante înainte de endoscopie. Dacă aveți afecțiuni cronice, cum ar fi diabetul, boli de inimă sau hipertensiune arterială, medicul dumneavoastră o să vă ofere instrucțiuni specifice privind medicamentele.
Pacientii sub tratament cu anticoagulante sau terapie cronică cu AINS pot beneficia în siguranță de endoscopie diagnostică. Totuși, dacă trebuie efectuată o biopsie sau fotocoagulare, administrarea acestor medicamente trebuie întreruptă înainte de procedură.
În timpul endoscopiei vi se va cere să vă întindeți pe o masă pe spate sau pe o parte. Puteți primi un medicament sedativ intravenos, acest medicament vă ajută să vă relaxați în timpul endoscopiei.
Medicul pulverizează un anestezic în gură pentru a amorți gâtul în pregătirea pentru introducerea endoscopului.
Se simte o presiune în gât dar nu o să se simtă durere.
Endoscopul este dotat cu o camera în vârf care îi permite medicului vizualizarea anomaliilor la nivelul tractului digestiv superior.

Rata generală a complicațiilor variază între 0,1 si 0,2 %;
Rata de mortalitate este de aproximativ 0,03% .

Complicațiile sunt de obicei medicamentoase (de exemplu, depresie respiratorie); cele procedurale (de exemplu, aspirația, perforația , hemoragia semnificativă) sunt mai puțin frecvente.

După endoscopie veți fi dus într-o zonă pentru recuperare pentru a sta în liniște după procedură. Acest lucru permite echipei de îngrijire să vă monitorizeze până dispare efectul sedativului.

Odata ce sunteți acasă, este posibil să apară unele semne ușor incomode cum ar fi :
– Balonare și gaze;
– Crampe;
– Dureri în gat;
Aceste semne și simptome se vor îmbunătăți cu timpul.

Rezultate

Dacă medicul a efectuat o endoscopie pentru a cauta un ulcer, puteți afla rezultatele imediat după procedură. În cazul în care a fost colectată o mostră de țesut (biopsie), aceasta poate dura câteva zile pentru a obține rezultatele de la laboratorul de testare.

iulie 26, 2013 scris în categoria Teste cancer de colon

Cancer la colon